Viaţa pe un peron…
9 October, 2009
26

Tot ce ştiu e că o minune, ma făcut să citesc! Căutând o carte care să îmi placă am dat de un titlu interesant…”Viaţa pe un peron” de Octavian Paler. Nu trebuie să citiţi acest articol dacă nu vă place să citiţi dar eu vreau să scriu! În timp ce, citeam cartea simţeam că înţeleg, apoi am intrat în ceaţă, totul avea o grămadă mare de înţelesuri… şi încet, încet, am ajuns în pustiu, bine că cel puţin “am înţeles diferenţa între pustiu şi singurătate”!

“Ca să treacă vremea mai uşor, m-am apucat să scriu. Chiar dacă nu ştiu ce se va întampla cu aceste pagini, dacă vor fi citite de cineva vreodată sau vor putrezi aici. De fapt, scriu cum aş vorbi. În jurul meu e pustiu, iar omul dacă nu vorbeşte uneori, moare, nu-i aşa?”  hmm… adevărul ăsta e! dar depinde şi ce vorbeşte.

Nu o să înţelegeţi unde vreau să ajung “dar, poate că între dragoste şi luptă nu e nici o deosebire… Dragostea e lupta între două suflete şi între două trupuri în care uneori nu e nici un învingător, alteori nu e nici un învins.”

Întro zi… obişnuită, ca oricare alta, de plictiseală, stăteam eu aşa ca un cioban sprijinit pe bâta lui şi mă gandeam la ce vreau, ce nu vreau şi în general, la mentalitatea din ziua de azi! Mie dor… să stau la un film “cuibărit” în pat şi să mangâi formele unei fiinţe de sex frumos! “şi doar atât?”nimic mai mult? atât!… eşti prost! Dacă nu faci nimic mai mult, eşti nimic! Mersi! Dar, să ştiţi domnilor, e bine când şti să te mulţumeşti cu puţin, e bine că şti când să te opreşti… şi poate să laşi de dorit… sau pur şi simplu să şti când să continui!

“Uneori, e drept, omul oboseşte aşteptând. Şi n-aţi auzit. Oare, de situaţii în care, când soseşte în sfârşit ceea ce el a aşteptat, soseşte prea târziu? …..A existat cândva un scop, dar de atâta aşteptare scopul a murit…”

“Nu vă continuaţi gesturile ca şi cum nimic nu s-ar întampla. Smulgeţi-vă maştile de sticlă…” “…frica ne face egoişti, iar egoismul sfârşeşte ceea ce a început frica…”

 

Textul trebuie tratat ca atare, fragmentele sunt preluate din “Viaţa pe un peron” de Octavian Paler şi folosite întrun text total diferit!

Nu va continuati gesturile ca si cum nimic nu s-ar intampla. Smulgeti-va mastile de sticla..

Leave a Reply

26 comments

  1. Cum a explodat dintr-o dată toată lumea cu subiectul ăsta…. Se pare că și-a îndeplinit scopul campania. 🙂

    1. toata lumea?? campanie?? eu nu m-am uitat la televizor de luni intregi, pe net nu prea am citit deci credema ca sunt de dinafara cu toata campania. asa ca nu stiu despre ce vorbesti…

      1. in cj era o campanie la citit… poate la asta se refera…
        Oricum cei din cluj nu m-au convins sa pun mana pe carte… dar tu… aproape :))

  2. Hai ca asta m-a surprins… nu aveam cum sa stiu de campania de la Bucuresti… dar se pare ca ai ales bine momentul sa publici acest articol

    1. eu nu am ales momentul… pur si simplu asa sa nimerit 😛 am citit si eu la andrei badea ca sa aruncat pagini in toate directiile si culmea, ce? Octavian Paler Viata pe un peron…

      hmmm ciudat, cum de am citit in acelasi timp…

  3. http://loveisgreen.wordpress.com
    daca ma bagi blogroll anunta-ma ca sa te bag si eu sa iti lasi si link-ul
    ms

  4. sa stii ca asta-i unul din articolele cele mai frumoase pe care le-ai scris. si nu pentru citatele alea. facand abstractie de ele, e unul dintre cele mai frumoase. nu pare absolut deloc “scris ca sa fie scris”. ai pus mai mult suflet, ai dat mai mult din tine..
    felicitari si pentru el si pentru carte! :*

    1. adevarul e ca, chiar am simtit mai mult decat am scris… pacat ca nu e blogul anonim 😛 ca scriam…

  5. mi-a placut mult cartea 🙂 intr-adevar "omul daca nu vorbeste moare."asa-i nu?!
    frumos articol, felicitari !

    1. mersi :)! e evident ca trebuie sa profitam de fiecare "functie" a noastra! deci trebuie sa vorbim, sa gandim si nu in ultimul rand… trebuie sa glumim sa nu devina nimic monoton..

  6. Foarte frumos imbinat! Multa bafta in continuare…

    1. bine ai revenit pe la mine pe blog! si mersi 🙂

  7. “Nu vă continuaţi gesturile ca şi cum nimic nu s-ar întampla. Smulgeţi-vă maştile de sticlă…”…ciudat este ca ti-au atras atentia cuvintele astea si totusi nu schimba nimic la tine…

  8. bine ca nu-mi raspunzi…:P…puteai sa spui si tu aici, oficial, sa vada toata tara:)))ca ti-am lipsit si ca viata ta nu a avut sens fara zambetul meu:)))))si gata…ma linisteam:)))))

    1. asa… deci eu cu colega mea Ancutza007 james bond am fost certati ca am vrut sa mutam tampa din brasov cu taxiu si pana la urma am aflat ca nu putem muta tampa fara ea si neam certat…. si acuma trebuie sa ii zic ca noah cred ca era din cauza la mahmureala :)))) oricum suntem friends iara, ma saluta , nu ma mai injura :)))) da e o cacanara sa stiti :))) si merge la cursurile de ALP si sta in prima banca cu teo…. si teo langa mine :)) ping :)))

  9. =)))))) tu sa taci:))))…pana la urma chiar cred ca o sa ajungi in varful bradului:)))))))…Ping!:))))))

  10. Am citit Viata pe un peron… si sincer, mi s-a parut genul de carte destinata oamenilor care citesc, citesc mult, si nu doar beletristica ci si filosofie, esee de tot felul… Cand am citit-o prima data eram prin liceu si evident nu am inteles mare lucru din ea dar am incheiat-o cu sentimentul ciudat ca e mai mult decat reusisem eu sa percep la acea vreme. Am recitit-o acum cateva luni…si…asa a fost. Are mult mai multe de oferit, iti trebuie doar ochi pentru a vedea si o minte deschisa….

    1. nu sunt eu genul de om care citeste mult, chiar nu ma pot lauda cu ce citesc… dar am citit caretea incet si cautam la fiecare expresie cate 2-3 intelesuri si reciteam si mia placut enorm de mult!

  11. Va astept cu impresii despre Viata pe un peron aici: http://blog.serialreaders.com ! In aceasta seara este liveblogging dedicat acestei superbe carti. Va astept oricat pentru ca… paradisul a fost, aproape sigur, intr-o grota. 😉

    1. cred ca e singura carte care as mai citio odata 🙂

  12. Uite un blog care promoveaza cititul in spatiul mai putin conventional al netului. Poate unora le e greu sa puna mana pe o carte, dar sa deschida o pagina de net si sa citeasca de acolo un capitol pe zi, poate fi accesibil oricui. Vizitati http://oradelectura.wordpress.com/ si haideti la lectura baieti ca de la a fi cool la a fi cult nu e decat un singur pas.

  13. felicitari ca ai reusit sa citesti cartea si sa o intelegi, eu nu am putut sa o citesc, adica am ajuns pe la capitoul 16, este prea profunda, meticulos gandita, incat m-am incurcat in detalii, incerc sa o citesc in continuare, o duminica placuta! felicitari pentru articole, imi place cu scrii! ai grija de tine

  14. Ti-am mai vorbit despre cartea aia. Dar nu cred ca m-ai ascultat…si crede-ma…oglinda-e sparta rau:))…cred ca el se vede in fiecare bucatica in parte… De fapt, batranetea e formata dintr-o multime de bucatele…sparte, rupte, relipite, din nou fragile…care se agata de orice speranta…trist…sper ca cei dragi mie care-mi vin in minte..sa-si traiasca viata frumos si atunci…

  15. Imi pare rau ca nu am venit atunci pe Tampa. Stiu ca a trecut mult timp, dar imi pare rau. Imi pare rau pentru prea multe. Imi pare rau ca a trecut timpul, nu mai astept nimic din ce vroiam sa astept. Stii cum spunea Paler? Cateodata astepti atat de mult incat atunci cand chiar se intampla sa primesti ceea ce astepti, nu mai inseamna nimic din ce a insemnat. Si cateodata, renunti. Si doar cateodata, te urci totusi in alt tren. Neputinta, nepasare, dor, regret, furie…sunt doar cateva din sentimentele care apar…dar stii ce ma bucura cel mai mult? Ca ai mai imbatranit un an:)))…dar ca te-a gasit fericit si la fel de zapacit…langa cei care merita sa te stie asa:)…

    Hai la multi ani si dupa cateva zile!!!

    1. multumesc! am primit cadou: Octavian Paler Autoportret in oglinda sparta… o sa o citesc si pe aia 🙂